Ioan Gyuri Pascu Archives - Pagina 3 din 6

4×4 personaje

Publicat de august 30, 2021septembrie 2, 2021 de root în Actor, Teatrul Spiritual

Piesă în 4 tablouri şi 16 personaje interpretate de 4 actori: Ioana Ancea, Alice Nicolae, Andrei Roşu, Ioan Gyuri Pascu

Între comedia şi tristeţea lumii, ne jucăm de-a viaţa ori de-a teatrul. Sau trăim teatrul odată cu viaţa.

Un spectacol foarte bine primit de public, atât în ţară, cât şi în Canada.

Rolurile interpretate de Ioan Gyuri Pascu sunt:

Tatăl (Tabloul 1), Actorul (Tabloul 2), Regizorul (Tabloul 3), Luministul (Tabloul 4)

Muzica: Ioan Gyuri Pascu

„De puţine ori mi s-a intâmplat să mă bucur atât de tare pentru realizarea unui proiect, ca în cazul spectacolului „4×4 personaje”!

Nu sunt ipocrit să spun că nu m-am bucurat şi pentru mine, pentru ocazia de a da viaţă unui număr de 4 personaje în acelaşi spectacol! (Mi s-a mai întâmplat ceva asemanator, în 1986, la Cluj, când am jucat 5 roluri într-un spectacol Caragiale).

Dar, cel mai mult m-am bucurat pentru colegii de echipă: pentru autoarea si regizoarea spectacolului, Daniela Marin, care, iată, îşi implineşte (niţelus cam târziu) nişte vise luminoase şi pentru cei trei actori tineri – Ioana Ancea, Alice Nicolae şi Andrei Roşu, care, prin acest spectacol, sunt convins că şi-au sporit încrederea în darurile lor, ducând 4 roluri grele şi profunde, într-o piesă necunoscută publicului larg, cu forţa sincerităţii, a emoţiei autentice!

Mă bucură, îndeobşte, lucrul ce se leapădă de condiţional optativ, lucrul de indicativ prezent al verbelor A FI, A VREA, A FACE!

Mă bucură nespus ajutorul unor oameni de dincolo de scenă: Irina Gănescu şi Andrei Bănescu – pictura şi grafica, Iolanda şi Ionel Mihai – croitorie şi tâmplărie, Octav Cobilanschi – panouri şi electrică, Nicu Vlăsceanu – foto – video, Eugen – lumini , Costi – sunet.

Totul a plecat de la un autor, 4 actori şi trei verbe:

A FI talentat, încrezător, răbdător şi iubitor de sine şi de oameni.

A VREA să rostesti Adevăr cu ajutorul frumoasei iluzii care este Teatrul! Să atingi inimi care vor să fie atinse! Să deschizi minţi care vor sa fie deschise! Să deschizi uşa IUBIRII cu fiecare cuvânt rostit pe scenă!

A FACE totul posibil, indiferent de obstacole!

Ce poate fi mai frumos pentru un artist dacă nu să trăiască asemenea momente pentru care cuvintele sunt palid tălmaci, într-o seară de toamnă, pe o scenă mică, cu ocazia unui spectacol numit, atât de simplu şi de banal:

4×4 personaje!”

Ioan Gyuri Pascu, 20 octombrie 2015

În Bucureşti, spectacolele Teatrului Spiritual au fost găzduite de Teatrul de Artă Bucureşti.

Aproape trei sferturi din această piesă se regăsesc în montajul de mai sus, fiind preluate din spectacole diferite şi, mai cu seamă, din chiar ultima reprezentaţie, cea din 23 septembrie 2016.

Opinii despre 4×4 personaje

Harald, regele de gheaţă

Publicat de august 30, 2021septembrie 2, 2021 de root în Autor, Popup

Făt-Frumos din brad şi Harald, regele de gheaţă sunt primele poveşti create de Gyuri Pascu pentru a fi publicate. Cât despre desenele lui… “luaţi în seamă un lucru foarte important: în clasele I-IV, cele mai mici note le-am avut la desen!” avertizează autorul pe coperta din spatele cărţii.

Scrise şi ilustrate de Ioan Gyuri Pascu, cele două cărticele au deschis seria „Poveştile lui Gyuri” în anul 1999, urmate fiind de CD-urile şi casetele audio Aventurile lui Chilli Ramirez şi Aventurile lui Moş Crăciun. De-abia în anul 2013 a venit rândul poveştilor din urmă să vadă lumina tiparului.

Înregistrate şi ilustrate muzical, publicate pe casetă audio şi CD, au fost şi aceste prime două poveşti.

Audiţie plăcută:

Text, muzică şi interpretare: Ioan Gyuri Pascu

Maria Albu

Publicat de august 30, 2021septembrie 2, 2021 de root în Testimoniale

Gyuri este trăire autentică. Felul lui aparte de a transmite, m-a fascinat de la început şi mi-a adus zâmbetul pe chip întotdeauna. Îmi amintesc cu mare drag momentele în care l-am urmărit cântând pe scenă şi, cu mai mare drag, jucând pe scenă.

O bucurie să-l ai prin preajmă.

Mă bucur enorm că te-am întâlnit, Gyuri şi îţi mulţumesc pentru că ai fost puntea mea de legătură cu un alt suflet minunat, Daniela!

Mă înclin în faţa sufletului tău! 🙏🏻

Cu iubire,

Maria Albu

Florin Albu

Publicat de august 30, 2021septembrie 2, 2021 de root în Testimoniale

Gyuri, reprezintă un simbol al dăruirii, un simbol al modestiei, un simbol al iubirii, un suflet liber care ştie întotdeauna să dăruiască, atât prin muzică, versuri sau teatru, cât prin însăși fiinţa sa. Un model spiritual pe care “trebuie” să-l urmezi, mai devreme sau mai târziu.

(Gyuri repeta deseori că “nu trebuie nimic”. Şi uite-mă cum, de câte ori îl folosesc, îmi amintesc cuvintele lui.:)))

Florin Albu

Ioana Calotă

Publicat de august 30, 2021septembrie 2, 2021 de root în Testimoniale

Ioana Calotă, actriţă:

În primul rând e foarte greu sa cuprinzi în câteva cuvinte o personalitate, un suflet atât de mare și strălucitor: GYURI. El a făcut o șotie, s-a ascuns un pic, nu a plecat însă nici o secundă dintre noi, din mentalul nostru colectiv.

E uimitor câți oameni îl iubesc. Pe unde mergeam în turneu, dar peste tot, lumea îl adora. Înfloreau fețele tuturor, peste tot, nu exagerez, avea prieteni. Își dădea întâlnire cu prietenii din toată țara și se bucura ca un copil.

Eu l-am cunoscut în perioada foarte spiritualizată a lui. Îl pândeam înainte de spectacol cum se așeza pe un scaun liniștit, închidea ochii, zâmbea ca un copil și întra în meditație. „Inspir lumină, expir teamă.” Se curăța energetic înainte de fiecare spectacol și întra foarte zen în spectacol.

El intra zen și lumea izbucnea în râs copios în sală, urmat de aplauze. Doar apărea și se aplauda. Asemenea paradox n-am mai întâlnit, actorul care nu făcea aparent nimic, doar intra, un acord la chitară și gata.( Avea un tricou colorat, pastelat, culorile curcubeului topite într-un roz superb, este tricoul în care eu îl văd în faţa ochilor pe Gyuri. Aşa e el când îl vizualizez.)

Mereu mă critica, mă tachina, ca să mă pună în încurcătură, îi plăcea să-mi facă şi farse în scenă. Eram personajul care-l provoca cel mai mult la glume și bancuri.

Mergeam sute de km cu mașina, tăiam țara în lung și în lat și avea mereu povești de spus. Nu avea secrete, vorbea tare la telefon pe speaker în mașină şi cea mai mare sărbătoare era când îl suna cineva. Asculta numai Radio România Actualităţi şi Cultural. Eu asta am auzit invariabil în mașina lui, și își adora familia își iubea locurile natale și nu era referință de suflet în care să nu pomenească de Agnita.

Râdeam cu Gyuri de cădeam pe jos. Dar avea mereu un bazin dramatic, se sensibiliza ușor și îi dădeau lacrimile. Era emoționant pentru că empatizam foarte repede cu el. Plin de dor și de iubire. Aşa l-am perceput. Dădea pe afară. O fântână arteziană infinită.

Aș scrie mult și cu patos despre acest minunat om remarcabil . Nu refuza nici o rugăminte. NICIODATĂ.

Cel mai fericit l-am făcut într-o zi în care, în mașină, ca să treacă timpul, le-am calculat lor, celor 3 din familie, numerele de destin și surprinzător toți aveau numărul 11,numărul maestrul. A fost foarte fericit.

Gyuri te iubesc, chiar dacă tu mă tachinai mereu, bine mi-ai făcut. Am crescut mai mare și mai bună și mai luminoasă pentru că Dumnezeu a vrut să ne întâlnim! Mulțumesc pentru prietenie și bucuria ta de a fi aici, acum, în orice stare ești, cu noi pentru că ,,din stele suntem făcuți”.

Ioana Calotă-Philippide

Innocent Thoughts/Gânduri nevinovate

Publicat de august 30, 2021septembrie 2, 2021 de root în Albume

1997

Cel de-al treilea LP a avut cel mai mare tiraj de CD-uri. Lansarea albumului a fost pe 26 februarie 1997, la „Hard’n’Heavy Cafe”.

Muzică, versuri, voci, chitare: Ioan Gyuri Pascu

Claviaturi: Dan Stesco “Polymoog” (3,4,10); Adrian Ordean (5,6,8); Ioan Gyuri Pascu (5, 9)

Vioară: Anca Smeu

Aranjament şi programări drum-machine: Sorin Tănase “Pupe” (1,6)

Înregistrările s-au făcut în studioul Migas Real Compact, ianuarie 1997.

Mulţumiri domnilor Adrian Ordean, Dan Stesco “Polymoog”, Marian Borca, Andrei Partoş şi d-rei Andreea Talmazan, precum şi ziarului ZIUA.

Solo de chitară de la piesa “Melancolie” după o idee de Mihai Vasile.

Desen copertă: Oana Cristea, cls.a II-a, Liceul Jean Monet

Foto: Mihai Vasile

Logo Art: Marian Borca

Electromagnetic Love

Publicat de august 30, 2021septembrie 3, 2021 de root în Albume

2013

Câmpul cu dor

Acest titlu sună precum titlul unei emisiuni de folclor sau al unui sat de vacanţă. Dar eu vreau să vă vorbesc despre acel câmp electromagnetic, energetic, creat de ceea ce noi denumim „dor”. Noi credem că e un câmp al sufletului, al inimii (mi-e un dor de mi se rupe inima/sufletul), dar nu e chiar aşa. Etimologic vorbind „dorinţă şi „dor” au rădăcină comună. Spiritual vorbind, dorinţa e creaţie a egoului şi a minţii, creând, la rându-i, aşteptări şi ataşamente, în final, suferinţă. De aceea, spiritual vorbind, dorinţele dor. Deci câmpul cu dorurile care dor nu e unul al inimii, al sufletului, ci al minţii aflate la comanda corpului emoţional.

Singurul „dor” al sufletului este de Adevărul Luminii din care a venit, dorul de acel ”Acasă”. Dacă vreţi s-o luaţi pe acest drum, sufletul, prin adevărata iubire, prin iertare şi compasiune, vă va fi bună călăuză către „Acasă”. Câmpul electromagnetic al inimii vă va ajuta să vindecaţi dorurile care dor. (30 octombrie 2013)

Muzică, versuri, voci: Ioan Gyuri Pascu

All songs written and produced by Ioan Gyuri Pascu

Special guests:

Iarina Pascu – saxofon alto (10)

Andreea Bălănean – vioară (2)

Cristi Horia – vioară (1,8)

Vlady Cnejevici – keyboards & programming (3,6,9,10)

Teo Boar – chitară (6)

Dan Stesco “Polymoog” – keyboards & programming (2)

Sorin Tănase “Pupe” – drums programming (11)

Cristi Iorga – drums programming (6)

Marian “Lache” Mihăilescu – bass (6)

Engineered, mixed & mastered by Adrian “Hagă” Crişan

Recorded at Vlady’s Studio, Gyuri’s Home Studio & Distractis Studio 2012-2013

Dan Stesco “Polymoog”

Publicat de august 30, 2021septembrie 2, 2021 de root în Testimoniale

Dan Stesco “Polymoog”, claviaturistul trupei Ioan Gyuri Pascu & The Blue Workers timp de câţiva ani după anul 1996, prietenul care nu l-a refuzat niciodată, povesteşte câteva amintiri despre Ioan Gyuri Pascu.

Piese precum “Glasul pianului”, “With this song”, Leafunkynată ţie”, “Aripi de hârtie”, “Love’s like a tender hammer”, My little song flies” poartă amprenta clapelor lui Polymoog. I-a fost alături în zeci de concerte şi turnee, la care se adaugă şi participările din platourile de televiziune alături de grupul Divertis.

Dan Stesco “Polymoog”, claviaturi, creator de sunete pentru Korg

Laurenţiu Costinceanu

Publicat de august 30, 2021septembrie 2, 2021 de root în Testimoniale

31 august rămâne unul din momentele de rememorare (și nu de comemorare) ale spiritul înalt care și-a sacrificat o fărâmă din eternitate pentru a vizita această planetă și pentru a ne oferi cu generozitate șansa fantastică de a-L întâlni sub diferite nume (Gyuri, Mes, Nemuriciul, Cadâr, Petko, etc).

Fără a le critica, site-urile de specialitate vorbesc sec despre Gyuri, consemnând simplist: muzician și actor român care în 1988-1989, după absolvirea facultății a predat limba și literatura română la o școală primară, punctând totodată diverse momente și aspecte ale activității sale.

Cred, sincer, că în esența, aceasta a fost și a rămas Gyuri, nu doar un profesor, ci un dascăl, care și-a lăsat pecetele-n lumini, astfel cum inspirat spune un cantautor (Ion Popa) într-o melodie dedicată învățătorului său. Gyuri este un veritabil Domnul Trandafir modern, un dascăl al sufletelor și „suferințelor” noastre, care dacă nu exista, trebuia inventat. Și El trebuia inventat pentru oamenii buni, care astfel, prin El, ei să devină fabuloși.

Aceasta a făcut și face Gyuri. A venit pentru a fi, așa cum spunea personajul său Mes: „eu nu sunt sac, sunt mânușă, … adică eu nu primesc, eu dau”, și nu doar timp, iubire, compasiune, ci o întreagă stare de spirit, pentru că în final, asta ne-a fost dăruit, nu doar un simplu om, ci o stare de spirit, o bucurie sufletească ce nu se poate descrie, dar pe care o simți atât de aproape, încât este cu neputință să o mai poți tăgădui. O bucurie oferită tuturor celor care au dorit și au fost în măsură să o primească.

Și pentru a puncta doar una din împlinirile (și nu doar proiectele) sale de suflet, care au alcătuit starea: am fost profund marcat de fenomenul Teatrul Spiritual cu tot ceea ce a implicat, text, regie, muzică, etc și mai ales artiști.

Un alt fel de teatru, în care nu vizionai sau revizionai un spectacol, ci îl trăiai. Ori de câte ori reveneai să participi chiar și la experiența aceleiași reprezentații, sentimentul, senzația era neschimbată: indiferent de numărul personajelor, nu aveai în față doar un grup de actori extraordinar de talentați care interpretează cu har o piesă. Aceștia se transformau în veritabile entități de lumină, în ghizi spirituali care te conduceau în acea experiență fabuloasă la care participai, pe care o trăiai și în a cărei vrajă rămâneai multe zile după.

O perioadă minunată în care timpul nu se mai supunea șabloanelor calendarului, ci era circumscris reperelor spectacolelor, întâlnirilor cu acei făuritori de fericire adunați în jurul lui Gyuri.

A fost mânușă, s-a oferit tuturor celor care au dorit, au putut, au „trebuit” să primească un strop de lumină și a punctat timpul cu absolutul său divin.

Un singur lucru nu am învățat de la dascălul sufletelor și „suferințelor” noastre: cum să „tratezi” dulcea dependență pe care o dă Starea de spirit Ioan Gyuri Pascu.